Ajutorul văzut al Bisericii

Ajutorul văzut al Bisericii

Sursa: http://avereabisericii.ro/ajutorul-vazut-al-bisericii/

Multe dintre comentariile pe care le-am primit de la cititori nemulţumiţi de ”cât de mult” câştigă Biserica nu atacă problema de fond a acordării finanţării de la Stat, respectiv: 1 (un) leu acordat Bisericii de către Stat cât se întoarce societăţii?

Nu discutăm acum beneficiile de ordin spiritual ale Bisericii – care sunt de fapt cele esenţiale, însă mulţi cititori nu le pricep deocamdată aşa că ne vom rezuma la cele văzute. 

Cât intră de la Stat şi cât întoarce Biserica Statului? Pentru că au apărut date oficiale este vremea pentru un scurt bilanţ.

Câți bani a primit Biserica în 2013 de la Stat?

Cele 18 culte religioase primesc în 2013 de la buget 487,4 milioane lei, respectiv 0,08 % din PIB, din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru cel neclerical şi 36,4 milioane lei sprijin pentru construcţii, restaurări. (Sursa: Mediafax)

Deci, în total, Biserica Ortodoxă (86,5% din populaţia ce şi-a declarat apartenenţa religioasă la ultimul recensământ) a avut alocată de la bugetul de Stat suma de 421,6 milioane lei (487,4 milioane lei × 86,50%) în 2013, dintre care:

– 390,11 milioane lei salarizare personal clerical şi neclerical (276,9 mil. lei + 174,1 mil. lei)×86,5%

– 31,49 milioane lei (36,4 mil. lei × 86,5%) pentru construcţii

Ne-am lămurit într-un alt articol cum e cu banii acordaţi pentru construcţia de biserici. Pentru cele11.214 biserici parohiale accesibile și cu preot permanent cele 31,49 milioane lei înseamnă cam2.808,09 lei /an/biserică din care trebuie construită/reconstruită/pictată o biserică, adică foarte greu. Ca titlu de comparație, 2.808,09 lei înseamnă întreținerea la un apartament de trei camere, pe un an de zile.

Salariile personalului clerical și neclerical. Puţină aritmetică.

Din cele 390,11 milioane lei salarizare personal clerical şi neclerical Statul acoperă aprox. 60%:

Statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, ci asigură doar o contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor, comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul preuniversitar, impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.” (Sursa: Mediafax)

În România impozitele pe salariu reprezintă aprox. 45% din salariul brut (bani care se întorc către Stat în aceeaşi lună sau luna următoare efectuării plăţii salariatului) deci Statul a contribuit direct pentru personalul clerical și neclerical cu 55% × 390,11 milioane lei = 214,56 milioane lei. Dar, în acelaşi timp Biserica a plătit impozitele aferente salariilor personalului propriu şi pentru diferenţa de salariu de 40%, acoperită din fonduri proprii. Adică, aplicând regula de trei simplă, Biserica Ortodoxă a contribuit şi cu 45% (plata impozite) x 260,07 milioane lei (contribuţie proprie la salarii) = 117,03 milioane lei plătiţi statului de către Biserică din impozitele salariaţilor. Rezultă deci că Statul a plătit net Bisericii: 214,56 milioane lei – 117,03 milioane lei = 97,52 milioane lei

În România sunt 14.231 de preoţi şi diaconi şi 17.000 de salariaţi neclericali (Sursa: Ziarul Lumina).

97,52 milioane lei ÷ 31.231 persoane clerical şi neclerical ÷ 12 luni = 260,23 lei/lună. În mână. Atât acordă efectiv Statul, în fiecare lună, pentru un angajat al Bisericii Ortodoxe Române. Două sute şaizeci de lei şi douăzeci şi trei de bani.

Ce a făcut Biserica și angajații plătiți cu 260,23 lei pe lună, bani de la Stat:

În anul 2013, atât în cadrul aşezămintelor social-filantropice, cât şi prin intermediul programelor și proiectelor sociale, au primit asistenţă specializată 61.711 de beneficiari, astfel:

• 22.945 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări;
• 4.920 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA;
• 15.086 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate;
• 13.110 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale;
• 5.650 alte categorii.

Activitatea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române din anul 2013 s-a concretizat în:

• 152.542 de ajutoare financiare directe, în valoare de 17.957.098 lei;
• 418.376 ajutoare materiale, constând în alimente, îmbrăcăminte, rechizite, produse igienico-sanitare, medicamente, electrocasnice ş.a., în valoare de 15.341.700 lei;
• colecta pentru persoanele afectate de calamități (inundații) în septembrie 2013, în valoare de1.564.380 lei și bunuri, a căror valoare estimată este de 448.470 lei.

În ansamblu, pentru susținerea activităților social-filantropice şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2013, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 80.828.191 lei. (Sursa: Basilica)

Deci, la nivelul anului 2013, ajutorul văzut al Bisericii se ridică la suma de 80.828.191 lei. Ajutorul nevăzut doar Dumnezeu îl știe. Toate cu salariu de la stat de 260,23 lei/lună/angajat.

În plus, în anul care a trecut s-a realizat:

Finalizarea cu succes a Proiectului „Alege Școala!”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, la nivelul întregii țări, (la care au participat 29.207 copii: elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii, delincvenți juvenili, persoane care au părăsit timpuriu şcoala, persoane care nu au absolvit învățământul obligatoriu şi preşcolari.) Dezvoltarea programului de prevenire a fenomenului de părăsire timpurile a şcolii a fost susţinut de3.206 persoane: preoți şi profesori de religie pentru prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii; (Sursa: Basilica)

Și la sfârșit, pentru cei ce au ieșit în stradă în 2013, pentru protejarea Roșiei Montane, reamintim că Biserica Ortodoxă Română, în mod oficial a întărit și a reiterat poziția sa din 2003 cu privire la exploatarea cu cianuri din Apuseni:

Reafirmarea poziţiei Sfântului Sinod, adoptată în 11 noiembrie 2003, prin care s-a pronunţat în defavoarea realizării proiectului „Roșia Montană”, în cadrul dezbaterii de la Parlamentul României (4 octombrie 2013). (Sursa: Basilica)

Minciuna are picioare scurte. În Suedia sunt 97 de spitale la 4.000 de biserici, în SUA sunt 350.000 de biserici la 5.500 de spitale. România are un spital la 43.000 de locuitori, SUA are 1 la 56.000. CIFRELE

Minciuna are picioare scurte. În Suedia sunt 97 de spitale la 4.000 de biserici, în SUA sunt 350.000 de biserici la 5.500 de spitale. România are un spital la 43.000 de locuitori, SUA are 1 la 56.000. CIFRELE

Sursa: http://www.activenews.ro/stiri-social/Minciuna-are-picioare-scurte.-In-Suedia-sunt-97-de-spitale-la-4.000-de-biserici-in-SUA-sunt-350.000-de-biserici-la-5.500-de-spitale.-Romania-are-un-spital-la-43.000-de-locuitori-SUA-are-1-la-100.000.-CIFRELE-126270

   Din păcate, tragedia din Colectiv nu a fost un prilej pentru ca românii să se unească în fața necazurilor. Unii au profitat de ocazie pentru a-și face reclamă propriei ideologii, urmărindu-și scopurile chiar și în astfel de momente grele.

  Activiștii seculariști au profitat de morții de la Colectiv pentru a-și promova agresiv ideologia, neratând inclusiv momentul depunerii de lumânări pentru a anunța oamenii că sunt prea multe biserici în România și din această cauză sunt prea puține spitale. 

   Chiar dacă teoria aceasta a fost demontată, inclusiv de către medici( vezi aicice spune Vlad Mixich), ea continuă să-și facă apariția în spațiul public.

   În acest sens, am consultat situația din două dintre cele mai liberale și deci, progresiste țări ale lumii, Suedia din Europa și Statele Unite ale Americii.

   În Suedia, conform recensământului realizat de portalul specializat în informații de prim ajutor, Oturen.se, sunt 97 de spitale. În ceea ce privește bisericile, raportul anual al Bisericii Suedeze arată că această instituție singură, deținea 3.384 de lăcașuri de închinăciune.

  Această cifră nu include și lăcașurile de cult ale celorlalte religii, între care Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică dar și Islamul.

 Conform Comisiei Suedeze pentru susținerea comunităților religioase, instituția guvernamentală care se ocupă cu finanțarea cultelor, în 2013 erau înregistrați aproape 100.000 de credincioși ortodocși care au beneficiat de banii executivului suedez, dintre aceștia 6.100 fiind români.

  De același tratament au beneficiat și 109.000 de penticostali și 106.000 de catolici. În aceste condiții, fiind vorba de peste 300.000 de enoriași neînregistrați, dar și de zecile de mii de musulmani prezenți în țară, sursele contactate de ActiveNews afirmă că în Suedia numărul lăcașurilor de cult depășește 4.000. Ca o cifră minimală.

  Recenzarea exactă a tuturor lăcașurilor de cult este dificilă din cauza faptului că legea suedeză recunoaște oficial doar Biserica Suedeză, restul cultelor fiind considerate fundații. Chiar și așa, Biserica Suedeză este considerată instituție strategică a statului, iar membrii consiliilor parohiale sunt instruiți cum să acționeze în caz de colaps al instituțiilor centrale.

   Luând în considerare doar cifra de 4 000 rezultă un raport de 41 de lăcașuri de cult la 1 spital. 

   În Statele Unite ale Americii, în SUA, la anul 2013, existau 5.586 de unități spitalicești, în scădere dramatică față de anul 1975, când se înregistrau 7.165.

  În ceea ce privește lăcașurile de cult, studiul realizat de Institutul Hartford pentru cercetare religioasă în 2011, arată că în SUA sunt aproximativ 350.000. Dintre acestea, 314.000 sunt protestante, 24.000 sunt catolice și ortodoxe. Iar restul aparțin celorlalte religii.

   Având în vedere aceste cifre, în SUA există 1 spital la 62 de lăcașuri de cult. 

  În ceea ce privește România, datele secretariatului de culte arată că în țara noastră se găsesc 18436 de lăcașuri de cult, ale tuturor religiilor înregistrate de statul român.

   Din acestea, 14765 sunt biserici, 359 de capele, 1096 case de rugăciune, 47 de catedrale, 2 episcopii, 2 moschei, 76 de geamii, 286 de mănăstiri și 89 de sinagogi. În cifra de 18436 sunt incluse și bisericile dezafectate, distruse parțial și chiar și o bibliotecă.

   În ceea ce privește numărul de spitale, acesta nu este cunoscut, cu exactitate. Un studiu din 2010, publicat de Wall Street Journal, arăta că România are 453 de spitale (dintre care 25 private). De-atunci, însă, s-au mai inaugurat și alte investiții în domeniu, iar în acest an a demarat construcțiaInstitutului Regional de Oncologie la Timișoara.

   Luând în considerare cifra din 2010, ignorând noile investiții, rezultă că în România există 1 spital la 40,6 lăcașe de cult. Ceea ce indică un raport mai echilibrat decât în Suedia sau Statele Unite ale Americii.

  Dacă luăm în calcule numărul locuitorilor, raportat la numărul de spitale, situația se prezintă astfel:

   Statele Unite ale Americii: 1 spital la aproximativ 56.000 de locuitori

   Suedia: 1 spital la aproximativ 106.000 de locuitori

  România: 1 spital la aproximativ 43.000 de locuitori (conform datelor INS din 2014, în România ar locui 19,6 milioane de oameni).

Sumar:

Statele Unite ale Americii: 1 spital la 62 de lăcașuri de cult ( 5.586 la 350.000) și 56.000 de locuitori

Suedia: 1 spital la 41 lăcașuri de cult ( 92 de spitale la 4.000) și 106.000 de locuitori

România: 1 spital la 40 lăcașuri de cult (453 la 18 436) și 43.000 de locuitori

Bugetul Ministerului Sănătății peste 2015 este 6,8 MILIARDE de lei, iar bugetul tuturor cultelor, în aceeași perioadă este 320 de milioane de lei.

map.patriarhia.ro – Harta activităţilor social-filantropice şi medicale ale Bisericii Ortodoxe Române

map.patriarhia.ro – Harta activităţilor social-filantropice şi medicale ale Bisericii Ortodoxe Române

Sursa:http://basilica.ro/noua-sectiune-online-de-prezentare-a-activitatii-social-filantropice-a-bisericii-109512.html

Sursa:http://www.culturavietii.ro/2015/10/03/map-patriarhia-ro-harta-activitatilor-social-filantropice-si-medicale-ale-bisericii-ortodoxe-romane/

   În data de 14 septembrie 2015, a fost lansată noua secţiune din cadrul site-lui oficial al Patriarhiei Române – www.patriarhia.ro, dedicată prezentării lucrării social-filantropice şi medicale desfășurate atât la nivelul unităților de cult, cât și a organizațiilor neguvernamentale care funcționează cu binecuvântarea eparhiilor. http://map.patriarhia.ro/index.php

   După cum informează Pr. Cezar-Antonio Dumitraşcu, Consilier Patriarhal în cadrul Sectorului Social-Filantropic al Administraţiei Patriarhale, secţiunea îşi propune creşterea vizibilităţii acestor activităţi precum şi facilitarea accesului populaţiei la toată gama de servicii sociale, medicale şi programe filantropice destinate principalelor categorii de beneficiari aflaţi în dificultate: copii, vârstnici, bolnavi, şomeri, persoane cu dizabilităţi, familii aflate în situaţii de risc social.

   Utilizatorii site-ului au la dispoziţie o hartă interactivă cu locaţiile aşezămintelor marcate pe baza coordonatelor GPS, pagini individuale de prezentare conţinând date de contact, descriere şi fotografii precum şi facilităţi multiple de filtrare a informaţiei în funcţie de localizare la nivel de judeţ şi eparhie, tip de activitate, categorii de beneficiari, denumire.

   Acest demers face cunoscută publicului larg grija Bisericii Ortodoxe Române pentru persoanele aflate în suferinţe şi nevoi şi totodată se constituie într-un îndemn adresat tuturor credincioşilor să se alăture şi să preia exemplele de bună practică.

Ce face Biserica Ortodoxă cu banii? Cheltuielile sociale ale BOR, net mai mari decât ale multinaţionalelor cu venituri de ordinul sutelor de milioane de euro. Datele financiare

Ce face Biserica Ortodoxă cu banii? Cheltuielile sociale ale BOR, net mai mari decât ale multinaţionalelor cu venituri de ordinul sutelor de milioane de euro. Datele financiare

Sursa: http://ortodoxiaonline.ro/ce-face-biserica-ortodoxa-cu-banii-cheltuielile-sociale-ale-bor-net-mai-mari-decat-ale-multinationalelor-cu-venituri-de-ordinul-sutelor-de-milioane-de-euro-datele-financiare/

În România, cine vrea să facă trafic ieftin și rapid trebuie doar să scrie cuvintele “bani”,”profit” și “biserică” în aceeași propoziție.

Dar totuși, care este realitatea în subiectul Banii și Biserica Ortodoxă? Care sunt veniturile Bisericii și care sunt profiturile?

Înainte de toate, trebuie precizat că nu există o persoană juridică care să fie reprezentanta, dacă se poate spune așa, a Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxă este o instituție organizat autonom, în care fiecare parohie este o persoană juridică de sine stătătoare. La nivel canonic, parohiile sunt adunate într-o episcopie, arhiepiscopie sau mitropolie. La rândul lor, acestea sunt persoane juridice de sine stătătoare, la fel ca și Administrația Patriarhală. Evident că între parohiile și episcopiile ortodoxe se desfășoară relații economice. Este important de reținut că acestea sunt organizate ca persoane juridice fără scop patrimonial.

Astfel, conform datelor strânse de Forbes România, Cele 21 de arhiepiscopii și episcopii ortodoxe de pe teritoriul României au raportat venituri totale, de 64,79 milioane de euro.

Practic, la această sumă s-a ajuns prin acumularea veniturilor episcopiilor de pe teritoriul țării. Arhiepiscopia Bucureștilor este lider la acest capitol cu puțin peste 14 milioane de euro. Pe ultimul loc este episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu venituri de 693 230 de euro.

În ceea ce privește profiturile, cifrele sunt cu totul altele. Aici, profitul maxim realizat de o arhiepiscopie nu depășește 1 672 939 de euro și a fost realizat tot de eparhia Bucureștilor.

Pe ultimele locuri se află Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului cu doar 3 800 de euro profit sau arhiepiscopia Târgoviștei cu 14 000 de euro profit. Situația este și mai rea în Arhiepiscopia Craiovei, unde s-au înregistrat pierderi de peste 2,3 milioane de euro. Pierderi s-au mai înregistrat și la episcopia Severinului și Strehaiei, precum și la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Unul din reproșurile aduse Bisericii este acela că nu desfășoară o activitate social-caritabilă, dat fiind că are “foarte mulți bani”.

Realitatea este însă aceasta:

În 2014 la venituri totale de 64,7 milioane euro, la nivelul Bisericii Ortodoxe Române s-au cheltuit 19,5 milioane de euro pentru “activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru ajutorarea sinistraţilor”.

Practic, Biserica a cheltuit peste 33% din venituri pentru asemenea activități. În condițiile în care din restul banilor sunt finanțate salariile personalului clerical și neclerical, se plătesc taxe și impozite, se construiesc noi lăcașuri de cult sau se restaurează altele vechi, finanţarea postului radio-tv Trinitas, etc. Ca și alte culte religioase, Biserica Ordodoxă Română beneficiază de facilități fiscale din partea statului. De exemplu, veniturile bisericilor din donaţiile oamenilor şi din activităţi comerciale (lumânări, cărți, calendare, etc.) sunt scutite de impozite dacă sunt folosite pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. Pe de altă parte, în publicaţiile şi posturile media ale Bisericii, nu se admit reclame sau mesaje publicitare.

Veniturile Bisericii Ortodoxe sunt derizorii dacă le comparăm cu ale companiei care deţine postul PRO TV, care a raportat venituri de 44 de milioane de dolari, doar pe primul trimestru al anului 2015.

Conform datelor obținute de ActiveNews, nicio altă entitate sau persoană juridică nu se apropie măcar de această sumă.

Spre comparație am ales trei corporaţii multinaţionale, din trei sectoare economice diferite.

Fundația Vodafone, a companiei de telefonie mobilă cu același nume, a cheltuit 20 de milioane de euro în proiecte sociale. În 17 ani.

Dacă BOR a obținut venituri de 64,7 milioane de euro în 2014, compania Vodafone a raportat, în aceeași perioadă, un venit de 656,6 milioane de euro. De remarcat este că în 2014, statul român a investit 8 milioane de euro, din bani publici, în compania Vodafone sub forma unui ajutor de stat. Conform datelor postate pe siteul fundaţiei Vodafone, organizaţia desfăşoară în 2015, programe sociale în valoare de 1,04 milioane euro.

Cel mai mare jucător de pe piața energiei din România, OMV Petrom, a investit 3,8 milioane de euroîn acțiuni sociale, în condițiile în care în 2014 a avut venituri de 18,574 miliarde de lei, adica peste 4 miliarde de euro. La OMV Petrom, statul român deține 20% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea 18%. În paranteză, compania OMV Petrom sponsorizează şi emisiunea lui Moise Guran, de la pupitrul căreia s-a criticat, de mai multe ori, activitatea BOR.

Un mare jucător de pe piața financiar bancară din România, banca Raiffeisen a înregistrat în 2014un venit de aproape 1,8 miliarde de lei, adică aproape 409 milioane euro. Profitul net raportat a fost de 116 milioane euro. În 2014, banca a cheltuit 1,8 milioane euro pe activități social-culturale.

În acest “clasament” trebuie ţinut cont şi de faptul că Biserica Ortodoxă nu poate înstrăina bunurile pe care le administrează şi că până în prezent nu s-a retrocedat Bisericii decât 15% din patrimoniul confiscat de comunişti.

2014                                              Venituri totale                               Cheltuieli sociale
Biserica Ortodoxă                        64,7 milioane                                  19,5 milioane
OMV Petrom                                   4 miliarde                                       3,8 milioane
Vodafone                                       656,6 milioane                                1,04 milioaneRaiffeisen                                       409 milioane                                    1,8 milioane


Veniturile sunt exprimate în euro, la un curs de 1 euro/4,4 lei.

sursa activenews.ro